Legătura nebănuită dintre poluarea aerului și sănătatea mintală: cum te afectează, mai ales dacă ești vârstnic

Expunerea pe termen lung la poluare crește riscul de depresie, potrivit unor noi studii publicate în rețeaua de reviste științifice JAMA.

Un studiu publicat recent în JAMA Network Open a constatat că expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare a aerului crește riscul de depresie, mai ales la persoanele vârstnice.

Alt studiu, publicat tot în JAMA Psychiatry, a descoperit că expunerea pe termen lung chiar și la niveluri scăzute de poluanți ai aerului a fost asociată cu o incidență crescută a depresiei și a anxietății.

Pentru studiul efectelor poluării aerului asupra americanilor în vârstă, cercetătorii de la Harvard și de la Universitatea Emory au examinat datele a aproape nouă milioane de oameni privind Medicare, schema guvernamentală de asigurări de sănătate pentru cei cu vârsta de peste 64 de ani.

Depresia, o cauză clară a poluării din atmosferă

Peste 1,52 milioane dintre ei au fost diagnosticați cu depresie în perioada de studiu cuprinsă între anii 2005-2016, conform afirmațiilor Medicare.

„Am observat asocieri dăunătoare semnificative între expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare a aerului și riscul crescut de diagnosticare a depresiei la sfârșitul vieții”, au spus cercetătorii.

„În acest studiu, s-a observat că indivizii dezavantajați din punct de vedere socioeconomic prezintă un risc mult mai mare de depresie la sfârșitul vieții”, au spus ei. „Sunt expuși simultan atât la stresul social, cât și la condițiile precare de mediu, inclusiv la poluarea aerului”.

Poluanții la care au fost expuși au fost particule fine, cum ar fi praful sau fumul, dioxidul de azot, care provine în principal din emisiile din trafic, centrale electrice și rafinării.

Cercetătorii au spus că vârstnicii pot fi deosebit de sensibili la depresia legată de poluare din cauza vulnerabilității lor pulmonare și neuronale.

„Deși depresia este mai puțin răspândită în rândul adulților în vârstă în comparație cu populația mai tânără, pot exista consecințe grave, cum ar fi tulburări cognitive, boli fizice comorbide și deces”, au spus ei.